White Paper tehnic

White Paper tehnic

Rezumat

Standardul ISO 12100:2010 – Safety of machinery – General principles for design – Risk assessment and risk reduction stabilește principiile generale pentru proiectarea mașinilor sigure și cadrul procesului de evaluare și reducere a riscului. Acest standard nu impune un singur model de date și nici o singură structură relațională, ci definește concepte, domenii de identificare și etapele procesului.

Prezentul document descrie implementarea unui proces conform cu formularea literală a ISO 12100:2010, fără a introduce concepte nenormative, fără a stabili relații pe care standardul nu le definește și fără a închide logic acolo unde standardul lasă în mod intenționat flexibilitate.

1. Domeniu și abordare normativă

Documentul se referă exclusiv la standardul ISO 12100:2010.
Nu utilizează referințe naționale și nici interpretări rezultate din alte standarde, directive sau practici de industrie.

Abordarea adoptată:

• se bazează exclusiv pe definițiile și prevederile standardului,

• distinge cerințele normative de soluțiile metodice,

• nu atribuie standardului intenții sau structuri pe care nu le conține în mod explicit.

2. Concepte normative utilizate în proces

Sistemul operează exclusiv cu conceptele definite în Capitolul 3 al standardului ISO 12100:2010, în special:

• hazard (pericol) – sursă potențială de vătămare (3.6),

• hazardous situation (situație periculoasă) – situație în care o persoană este expusă la cel puțin un pericol (3.10),

• hazardous event (eveniment periculos) – eveniment care poate cauza vătămare (3.9),

• harm (vătămare) (3.5),

• risk (risc) – combinație între probabilitatea apariției unei vătămări și severitatea acestei vătămări (3.12),

• task (sarcină) – acțiune specifică asupra mașinii sau în apropierea acesteia, întreprinsă în timpul ciclului său de viață (3.25).

Nu sunt introduse concepte înlocuitoare și nici concepte colective absente din standard.

3. Identificarea conform pct. 5.4

Conform pct. 5.4 Hazard identification, standardul cere identificarea:

• hazards,

• hazardous situations,

• and/or hazardous events.

Utilizarea conjuncției and/or înseamnă că:

• pericolele,

• situațiile periculoase,

• evenimentele periculoase

sunt obiecte de identificare echivalente.

Standardul:

• nu stabilește o ierarhie între aceste obiecte,

• nu definește relații de superioritate sau subordonare,

• nu impune apariția simultană a tuturor celor trei categorii.

Identificarea unui eveniment periculos nu este obligatorie și depinde de natura cazului analizat.

4. Sarcinile și operațiile mașinii

La pct. 5.4 standardul indică necesitatea:

• determinării operations performed by the machine,

• determinării tasks performed by humans.

Aceasta înseamnă că:

• operațiile efectuate de mașină,

• sarcinile efectuate de om

constituie domenii de analiză echivalente în procesul de identificare.

Faptul că noțiunea task are o definiție formală în Capitolul 3, iar noțiunea machine operation nu are o definiție terminologică separată, nu înseamnă o diferență în semnificația lor normativă. Este o diferență redactțională, nu una de fond.

Standardul nu stabilește o relație structurală între:

• sarcină,

• operația mașinii,

• situația periculoasă,

• evenimentul periculos.

5. Absența relațiilor ierarhice normative

ISO 12100:2010:

• nu definește o secvență de tipul „sarcină → situație → eveniment”,

• nu precizează că un eveniment periculos rezultă dintr-o sarcină,

• nu precizează că o situație periculoasă conține un eveniment periculos.

Orice legături între aceste elemente pot fi utilizate exclusiv ca soluții metodice, utile pentru analiză și documentarea procesului, dar nu au caracter normativ.

6. Evenimentul periculos și apariția sa în estimarea riscului

6.1 Statutul evenimentului periculos

Evenimentul periculos este un concept normativ, definit la pct. 3.9 al standardului.
Poate fi identificat la etapa 5.4 ca unul dintre obiectele identificării.

Evenimentul periculos:

• nu este un element al definiției riscului,

• nu este o componentă a riscului,

• nu este cerut în fiecare analiză.

6.2 Definiția riscului

Definiția risk (3.12) definește riscul ca o combinație între:

• probabilitatea apariției unei vătămări,

• severitatea acestei vătămări.

Această definiție nu conține o referință la evenimentul periculos.

6.3 Apariția evenimentului periculos la pct. 5.5.2

La pct. 5.5.2 Elements of risk standardul indică faptul că probabilitatea vătămării este o funcție, printre altele, de:

• exposure of persons to the hazard,

• occurrence of a hazardous event,

• possibility of avoiding or limiting the harm.

În acest context standardul:

• se referă exclusiv la apariția evenimentului periculos,

• nu se referă la evenimentul periculos ca entitate.

Apariția unui eveniment periculos este unul dintre factorii posibili luați în considerare la estimarea probabilității vătămării, conform pct. 5.5.2.

7. Caracterul iterativ al procesului

Conform pct. 5.6.1, procesul de evaluare și reducere a riscului este iterativ.
După aplicarea măsurilor de protecție trebuie verificat de fiecare dată dacă:

• nu au apărut pericole noi,

• nu au apărut situații periculoase noi,

• nu au apărut evenimente periculoase noi.

Standardul nu limitează domeniul reidentificării exclusiv la un singur tip de obiecte.

8. Documentarea procesului

Conform Capitolului 7, documentația evaluării riscului ar trebui să includă:

• pericolele, situațiile periculoase și evenimentele periculoase identificate,

• ipotezele adoptate,

• rezultatele estimării și evaluării riscului,

• măsurile de protecție aplicate,

• riscul rezidual,

• înregistrările rezultate în timpul procesului.

Standardul nu impune structura documentației și nici un model de date.

9. Concluzii

Implementarea prezentată:

• este conformă cu formularea literală a ISO 12100:2010,

• nu introduce concepte nenormative,

• nu stabilește relații ierarhice absente din standard,

• separă identificarea de estimarea riscului,

• tratează evenimentul periculos ca obiect normativ,

• ia în considerare exclusiv apariția evenimentului periculos în etapa de estimare a riscului.

Aceasta este o implementare conformă cu standardul, și nu o interpretare sau o simplificare a acestuia.